SAVAMIHAI

Poliţiştii nemţeni tentaţi de modelul moldovenesc

Adunarea generală a membrilor Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) Neamţ, care s-a desfăşurat ieri, de la 11 la 13, în Casa de Cultură  a Sindicatelor, a fost un veritabil spectacol. Pe lângă dezbaterile care au vizat adoptarea măsurilor de protest împotriva reducerilor salariale făcute de Guvern, cele două ore au fost pigmentate cu luările la cuvânt ale unor ofiţeri şi subofiţeri şi cu acuzele aduse liderilor SNPPC. Şedinţa a debutat cu prezentarea celor de la prezidiu (agentul Neculai Isache, şeful SNPPC Neamţ, vicepreşedintele aceluiaşi sindicat, Ioan Zaharia - liderul nemţean al Cartel Alfa şi reprezentantul de la Bucureşti al SNPPC), după care, când în sală erau aproximativ 130 de poliţişti, Zaharia a început, blând, dezbaterile: "M-am ridicat în picioare din respectul pe care vi-l port, dumneavoastră, poliţiştilor. Mă simt onorat să particip la această întrunire care este menită să ne apere drepturile, nouă, celor care contribuim, din salariul şi aşa mic pe care îl avem, la bugetul de stat".

Realizări: albirea poliţiştilor acuzaţi de crimă

Liderul SNPPC Neamţ a prezentat, la începutul întrunirii, realizările sindicatului, enumerând, pe lângă acţiunile făcute în justiţie pentru obţinerea unor drepturi ale poliţiştilor, şi faptul că juriştii SNPPC au acordat asistenţă la doi poliţişti care au fost acuzaţi de crimă. "Este vorba despre agenţii George Tîrşă şi Gabriel Petrache, care au fost reprezentaţi juridic de avocaţii noştri şi au fost achitaţi", a precizat Neculai Isache. După cum am şi relatat la vremea respectivă, cei doi poliţişti au fost trimişi în judecată sub acuzaţia că ar fi omorât în bătaie un sătean din comuna Poienari, în vara anului 2008. Tot la capitolul realizări, a fost menţionat faptul că SNPPC le-a acordat ajutoare umanitare mai multor membri de sindicat şi că a oferit cadouri poliţistelor, de Ziua Femeii, precum şi că a sponsorizat competiţiile sportive organizate în Poliţia Neamţ.

După această prezentare, poliţiştii prezenţi la adunare au fost invitaţi să-şi prezinte ofurile. Aspart gheaţa agentul şef principal Emil Paraschiv (şeful Postului comunal de Poliţie Săvineşti). "Pentru că noi, niciodată, nu am plecat capul, totdeauna ni s-a întors spatele. Mă refer aici la deficienţele, la lipsurile cu care ne confruntăm, zi de zi, în munca pe care o facem. De exemplu, la mine la post, am făcut cât am putut; am pus mână de la mână şi am strâns bani ca să acoperim lipsurile din logistică. Dar în momentul de faţă nu se mai poate. Acoperişul sediului în care lucrez este cu ţiglă, a fost făcut în 1952 şi, chiar ieri când a plouat, credeţi-mă, nu mai aveam lighene în care să strângem apa care curgea în post. Ploua în camere prin vreo nouă locuri, deja tavanul de la mine din birou a început să cadă. În ceea ce priveşte maşinile cu care lucrăm, totul este la fel de «extraordinar». Înainte lucram cu maşinile vechi, cu Daciile alea pe care le ştiţi. Acum, cică, avem maşini noi, dar au ajuns deja la 60.000 de kilometri făcuţi şi nu mai sunt bani pentru verificările tehnice, ce să mai spun de cauciucuri, că vine iarna. O să vedem ce o să facem, o să le tragem pe dreapta, că nu avem altă soluţie. E drept, munca de poliţie nu se face cu maşina, dar la nivelul anului 2010, pentru a da un randament maxim, avem nevoie să ne deplasăm cu maşina în munca noastră, şi nu pe jos", a spus şeful Postului de Poliţie Săvineşti.

Birotica: "Scriem pe aer şi cu aer"

Agentul şef Paraschiv a prezentat şi alte aspecte negative ale muncii poliţieneşti: "În ceea ce priveşte birotica, la noi la post scriem cu aer şi pe aer. Pentru că hârtie şi pixuri nu avem. Dar am putea să ne rugăm la Moş Crăciun, când va veni, să ne pună şi nouă cadou câte un top de hârtie şi un mănunchi de pixuri. Nu vreau să părem nişte plângăcioşi. Ne-am întâlnit aici ca să comunicăm unii cu alţii şi să spunem că am ajuns la un nivel în care aşa ceva nu se mai poate, fraţilor! Aceste reduceri salariale ne-au omorât. Nu ştiu cum o să ne mai descurcăm. Dar, până la urmă ar mai exista o posibilitate să supravieţuim. De exemplu, anul trecut, am fost în Republica Moldova şi, înainte de Chişinău, cam la vreo 40 de kilometri, după ce am traversat o pădure, ne-a oprit Poliţia. Noi, având legitimaţiile la noi, le-am arătat să vadă că suntem poliţişti. «Oooo, foarte bine colega», aşa ne-au zis. «Câţi sunteţi în maşină?» Şase am zis. «Perfect, pregătiţi fiecare câte zece euro, că de la voi luăm cu încredere, doar

Judeţul Neamţ pregătit doar pe jumătate să atragă fonduri europene

Sursa: Alex NECHITA

De anul viitor, fondurile europene pentru zonele rurale se vor acorda doar prin asociaţii special formate. În Neamţ, trei parlamentari aleşi prin vot s-au ocupat personal de înfiinţarea grupurilor de acţiune locală (GAL) structuri absolut necesare pentru accesarea de fonduri prin programul LEADER, ce are în vedere finanţarea zonelor rurale. Astfel, având în vedere numărul populaţiei judeţului şi împărţirea teritorială, în Neamţ este posibilă alcătuirea a cinci GAL. Până în acest moment s-au înfiinţat trei. Primul menţionat este cel din zona Roman, denumit "Valea Siretului", al doilea a fost înfiinţat în zona Roznov şi al treilea în zona Târgu-Neamţ şi pe Valea Muntelui.

Cinci GAL posibile în Neamţ

În funcţie de numărul de populaţie şi apropierea geografică, în Neamţ se pot alcătui cinci astfel de grupuri. Numărul minim al locuitorilor poate fi de 10.000, în timp ce maxim poate fi de 150.000 de locuitori. În afară de cele trei GAL înfiinţate deja, ar mai fi două regiuni care ar putea beneficia de acelaşi tratament - zona Piatra-Neamţ şi zona Bicaz (Valea Bistriţei).

În aceste două cazuri, parlamentarii care ar fi putut demara procedurile după modelul propriilor colegi nu au aflat nici până acum cu ce se mănâncă această asociere care va fi, de altfel, singura în stare să mai atragă fonduri europene în zonele rurale.

Mihaela Stoica, deputat de Neamţ ales într-unul din colegiile din zona Piatra-Neamţ, spune: "Spre ruşinea mea, nu ştiu nimic despre aceste grupuri şi programe. Foarte urât din partea mea. Mă voi interesa şi voi reveni mâine cu detalii".

Toader Mocanu, colegul acesteia, senator pe zona Piatra-Neamţ, recunoaşte la rându-i că nu a auzit de necesitatea acestor asocieri. Cu toate acestea el a afirmat că se va edifica şi va lua măsurile ce se impun. Depuatul Stelian Ghiţă nu a răspuns la telefon.

O altă zonă în care se putea înfiinţa o structură similară cuprinde comunele din vecinătatea oraşului Bicaz, de pe văile Bistriţei şi Bicazului. Zona este reprezentată în Parlament de deputatul Emil Bostan şi de senatorul Ovidius Mărcuţianu. Cel puţin senatorul, el fiind singurul care a răspuns la telefon, nu ştia nimic despre grupuri de acţiune locală sau despre viitorul proiectelor europene pentru zona rurală. "Dacă este o acţiune legală şi poate ajuta comunităţile, am să mă implic", a spus senatorul Mărcuţianu.

Formarea GAL

În aceste asociaţii, autorităţile locale au voie să deţină maximum 49% din acţiuni, restul putând fi împărţite între organizaţii neguvernamentale, firme agricole sau pensiuni, biserici sau alte astfel de formaţiuni legale. Aceste grupuri de acţiune locală în care se încearcă întrunirea tuturor factorilor de decizie dintr-o microregiune, vor fi singurele entităţi care vor beneficia de atenţia şi finanţările Uniunii Europene.

GAL sunt entităţi care reprezintă parteneriate public-private, constituite din reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu rural omogen, care trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe privind componenţa, teritoriul acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului, aceasta este definiţia care apare pe siteul Agenţiei pentru Dezvoltare Rurală. Entităţile cu pricina beneficiază de Submăsura 431.1 din FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), care sprijină construcţia de parteneriate public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locala şi pregătirea planului de dezvoltare locala în vederea participării la selecţie a GAL, dar şi de Submăsura 431.2 - Funcţionarea GAL, dobândirea de competente şi animarea teritoriului, după ce acestea au fost selecţionate.

Trei grupuri sunt funcţionale

Fiecare GAL beneficiază de o finanţare modică în primă etapă. Sprijinul acordat este pentru identificarea nevoilor din teritoriul GAL, pentru sesiuni de informare cu privire la GAL, pentru promovare prin diferite mijloace. "De curând m-am întâlnit cu primarii din colegiul V şi am discutat despre ultimii paşi ai Grupului de acţiune locală «Valea Siretului», înaintea depunerii Planului de dezvoltare regională. Strategia gândită de noi va fi depusă pe data de 1 septembrie. Întrevederile mele sunt cu toţi primarii din zonă, indiferent de partidele din care fac parte, scopul comun fiind de a dezvolta zona prin atragerea de fonduri. Noi avem deja experţi, consultanţi, consilieri care ştiu ce trebuie făcut în continuare şi sper că am pus deja premisele unei dezvoltări ulterioare", a declarat deputatul Ioan Munteanu.

Marius Rogin, ales deputat în colegiul VII, este un alt parlamentar care s-a interesat de soarta comunităţilor care l-au ales şi a demarat acţiunile de formare a grupului de aproape un an de zile. "Noi avem ceva vreme de la înfiinţare şi până acum am trecut prin toate etapele necesare formării grupului de acţiune locală. Vom depune în septembrie şi Planul de dezvoltare regională şi ne vom încadra în termenele impuse", a declarat deputatul Marius Rogin.

Strategia de dezvoltare locală trebuie să urmărească folosirea de noi cunoştiinţe şi noi tehnologii, pentru ca produsele şi serviciile teritoriului rural să devină mai competitive, să îmbunătăţească calitatea vieţii în teritoriile rurale, să mărească plusvaloarea produselor locale, în special facilitând accesul la pieţe, pentru micii producători uniţi prin activităţi colective, să facă cea mai bună folosire a resurselor naturale şi culturale.

Planul de dezvoltare se structurează pe fiecare din temele prezentate şi cu prioritate pentru sprijinirea tinerilor şi promovarea femeii în mediul rural.

Grupurile de acţiune locală vor alege proiectele care vor fi finanţate în cadrul acestei strategii, proiectele de cooperare inter-teritorială şi trans-naţională.

Date tehnice

Fiecare plan de dezvoltare trebuie sa fie centrat pe o temă prioritară stabilită anterior de către Comisia Europeană şi care e considerată a fi de interes special la nivel comunitar. Temele sunt în număr de patru: utilizarea noilor tehnologii pentru a creşte competitivitatea produselor din zonele rurale (11%); îmbunătăţirea calităţii vieţii din zonele rurale (24%); sporirea valorii produselor locale prin facilitarea accesului pe piaţa al micilor unităţi de producţie prin intermediul acţiunilor colective (20%) şi utilizarea cât mai bună a resurselor naturale şi culturale, inclusiv sporirea valorii siturilor de interes selectate de Programul "Natura 2000" (34%). În anumite situaţii, un grup de acţiune locală poate avea mai mult de o arie tematică asupra căreia să se concentreze, dar cele secundare sunt în planul doi de interes. Mai mult, temelor comunitare li se pot adauga teme naţionale sau propuse de GAL care să se adreseze unor situaţii specifice fiecarei zone şi care sunt aprobate ca fiind importante de către autoritatea de management.

Brand

Tragedie în comuna Poiana Teiului: Copil ucis de vârful unui brad