Festivalul de Film Tribeca – aflat pe ultima suta de metri

Peste exact o saptamana, Festivalul de Film Tribeca isi va deschide portile, asa ca pregatirea evenimentului a intrat deja pe ultima suta de metri. Suntem informati ca lista cu membrii juriului a fost definitivata, iar printre celebritatile care vor avea putere decizionala in acest an se numara si Jessica Alba, America Ferrera, Zach Braff sau Whoopi Goldberg. Juriul va avea in compozitie si scenaristi, jurnalisti si figuri media, in total 35 de persoane pentru a juriza cele 6 categorii ale competitiei. Editia de anul acesta a festivalului se va desfasura intre 21 aprilie si 2 mai, iar castigatorii tututor categoriilor vor fi anuntati in cadrul unei ceremonii programate pe 29 aprilie. Premiile oferite vor avea o valoare de 130.000 de $ si vor fi insotite de obiecte originale de arta oferite fiecarui castigator.

Banca suspinelor

Sursa: Constantin Radu RUSU Redacţia noastră vă propune un nou serial, în care încercăm să creionăm personalitatea tehnicienilor ce lucrează la făurirea marilor performanţe din sportul pietrean. De multe ori anonimi în comparaţie cu performanţele ce le obţin sportivii pe care-i pregătesc, antrenorii au o existenţă zbuciumată, în care suspinele sunt mult mai dese decât satisfacţiile. De cele mai multe ori eşecurile generează demiteri sau demisii, antrenorul fiind cel mai uşor de sacrificat în astfel de situaţii. Nu ne propunem o ierarhizare a performanţelor obţinute de sportivii sau echipele pregătite de antrenorii noştri, ci doar o sumară trecere în revistă a celor care şlefuiesc cu migală bijuteriile sportului de performanţă. Astăzi vă prezentăm pe unul dintre cei mai titraţi antrenori din atletismul românesc şi

Motociclisti zdrobiti de duba

Sursa: Cristina MIRCEA Pe de altă parte, nici plimbările de "vară" în şlapi, fără cască şi, eventual, cu viteză, nu trebuie ignorate. Tocmai de aceea, de ieri, Poliţia rutieră Roman a început să facă verificări în Tămăşeni, dar şi în alte comune din zonă, pentru a verifica dacă tinerii care se plimbă cu motociclete sau mopede respectă regulamentele rutiere şi nu se expun riscului de a-şi pierde viaţa.

Judeţul Neamţ pregătit doar pe jumătate să atragă fonduri europene

Sursa: Alex NECHITA De anul viitor, fondurile europene pentru zonele rurale se vor acorda doar prin asociaţii special formate. În Neamţ, trei parlamentari aleşi prin vot s-au ocupat personal de înfiinţarea grupurilor de acţiune locală (GAL) structuri absolut necesare pentru accesarea de fonduri prin programul LEADER, ce are în vedere finanţarea zonelor rurale. Astfel, având în vedere numărul populaţiei judeţului şi împărţirea teritorială, în Neamţ este posibilă alcătuirea a cinci GAL. Până în acest moment s-au înfiinţat trei. Primul menţionat este cel din zona Roman, denumit "Valea Siretului", al doilea a fost înfiinţat în zona Roznov şi al treilea în zona Târgu-Neamţ şi pe Valea Muntelui. Cinci GAL posibile în Neamţ În funcţie de numărul de populaţie şi apropierea geografică, în Neamţ se pot alcătui cinci astfel de grupuri. Numărul minim al locuitorilor poate fi de 10.000, în timp ce maxim poate fi de 150.000 de locuitori. În afară de cele trei GAL înfiinţate deja, ar mai fi două regiuni care ar putea beneficia de acelaşi tratament - zona Piatra-Neamţ şi zona Bicaz (Valea Bistriţei). În aceste două cazuri, parlamentarii care ar fi putut demara procedurile după modelul propriilor colegi nu au aflat nici până acum cu ce se mănâncă această asociere care va fi, de altfel, singura în stare să mai atragă fonduri europene în zonele rurale. Mihaela Stoica, deputat de Neamţ ales într-unul din colegiile din zona Piatra-Neamţ, spune: "Spre ruşinea mea, nu ştiu nimic despre aceste grupuri şi programe. Foarte urât din partea mea. Mă voi interesa şi voi reveni mâine cu detalii". Toader Mocanu, colegul acesteia, senator pe zona Piatra-Neamţ, recunoaşte la rându-i că nu a auzit de necesitatea acestor asocieri. Cu toate acestea el a afirmat că se va edifica şi va lua măsurile ce se impun. Depuatul Stelian Ghiţă nu a răspuns la telefon. O altă zonă în care se putea înfiinţa o structură similară cuprinde comunele din vecinătatea oraşului Bicaz, de pe văile Bistriţei şi Bicazului. Zona este reprezentată în Parlament de deputatul Emil Bostan şi de senatorul Ovidius Mărcuţianu. Cel puţin senatorul, el fiind singurul care a răspuns la telefon, nu ştia nimic despre grupuri de acţiune locală sau despre viitorul proiectelor europene pentru zona rurală. "Dacă este o acţiune legală şi poate ajuta comunităţile, am să mă implic", a spus senatorul Mărcuţianu. Formarea GAL În aceste asociaţii, autorităţile locale au voie să deţină maximum 49% din acţiuni, restul putând fi împărţite între organizaţii neguvernamentale, firme agricole sau pensiuni, biserici sau alte astfel de formaţiuni legale. Aceste grupuri de acţiune locală în care se încearcă întrunirea tuturor factorilor de decizie dintr-o microregiune, vor fi singurele entităţi care vor beneficia de atenţia şi finanţările Uniunii Europene. GAL sunt entităţi care reprezintă parteneriate public-private, constituite din reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu rural omogen, care trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe privind componenţa, teritoriul acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului, aceasta este definiţia care apare pe siteul Agenţiei pentru Dezvoltare Rurală. Entităţile cu pricina beneficiază de Submăsura 431.1 din FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), care sprijină construcţia de parteneriate public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locala şi pregătirea planului de dezvoltare locala în vederea participării la selecţie a GAL, dar şi de Submăsura 431.2 - Funcţionarea GAL, dobândirea de competente şi animarea teritoriului, după ce acestea au fost selecţionate. Trei grupuri sunt funcţionale Fiecare GAL beneficiază de o finanţare modică în primă etapă. Sprijinul acordat este pentru identificarea nevoilor din teritoriul GAL, pentru sesiuni de informare cu privire la GAL, pentru promovare prin diferite mijloace. "De curând m-am întâlnit cu primarii din colegiul V şi am discutat despre ultimii paşi ai Grupului de acţiune locală «Valea Siretului», înaintea depunerii Planului de dezvoltare regională. Strategia gândită de noi va fi depusă pe data de 1 septembrie. Întrevederile mele sunt cu toţi primarii din zonă, indiferent de partidele din care fac parte, scopul comun fiind de a dezvolta zona prin atragerea de fonduri. Noi avem deja experţi, consultanţi, consilieri care ştiu ce trebuie făcut în continuare şi sper că am pus deja premisele unei dezvoltări ulterioare", a declarat deputatul Ioan Munteanu. Marius Rogin, ales deputat în colegiul VII, este un alt parlamentar care s-a interesat de soarta comunităţilor care l-au ales şi a demarat acţiunile de formare a grupului de aproape un an de zile. "Noi avem ceva vreme de la înfiinţare şi până acum am trecut prin toate etapele necesare formării grupului de acţiune locală. Vom depune în septembrie şi Planul de dezvoltare regională şi ne vom încadra în termenele impuse", a declarat deputatul Marius Rogin. Strategia de dezvoltare locală trebuie să urmărească folosirea de noi cunoştiinţe şi noi tehnologii, pentru ca produsele şi serviciile teritoriului rural să devină mai competitive, să îmbunătăţească calitatea vieţii în teritoriile rurale, să mărească plusvaloarea produselor locale, în special facilitând accesul la pieţe, pentru micii producători uniţi prin activităţi colective, să facă cea mai bună folosire a resurselor naturale şi culturale. Planul de dezvoltare se structurează pe fiecare din temele prezentate şi cu prioritate pentru sprijinirea tinerilor şi promovarea femeii în mediul rural. Grupurile de acţiune locală vor alege proiectele care vor fi finanţate în cadrul acestei strategii, proiectele de cooperare inter-teritorială şi trans-naţională. Date tehnice Fiecare plan de dezvoltare trebuie sa fie centrat pe o temă prioritară stabilită anterior de către Comisia Europeană şi care e considerată a fi de interes special la nivel comunitar. Temele sunt în număr de patru: utilizarea noilor tehnologii pentru a creşte competitivitatea produselor din zonele rurale (11%); îmbunătăţirea calităţii vieţii din zonele rurale (24%); sporirea valorii produselor locale prin facilitarea accesului pe piaţa al micilor unităţi de producţie prin intermediul acţiunilor colective (20%) şi utilizarea cât mai bună a resurselor naturale şi culturale, inclusiv sporirea valorii siturilor de interes selectate de Programul "Natura 2000" (34%). În anumite situaţii, un grup de acţiune locală poate avea mai mult de o arie tematică asupra căreia să se concentreze, dar cele secundare sunt în planul doi de interes. Mai mult, temelor comunitare li se pot adauga teme naţionale sau propuse de GAL care să se adreseze unor situaţii specifice fiecarei zone şi care sunt aprobate ca fiind importante de către autoritatea de management.  

Aceste cuvinte care "ne doare"

Sursa: Luiza MOLDOVAN Ador să citesc cronică de teatru. Mai ales atunci când nu-nţeleg nimic. Analiza asta intrauterină, i-aş zice, chiar transvaginală, cu uşoare accente metafizice, a unui experiment scenic de orice anvergură ar fi devine cu atât mai delicioasă cu cât termenii folosiţi îmi sunt completamente străini. Pardon. Etranjeri. Cronica de teatru, uneori chiar şi cronica muzicală, analizele "fără pretenţii exhaustive" dar care cu siguranţă, în capul lor se cred cu totul şi cu totul exha... mă rog... , dar n-o spun în gura mare ca să nu zică lumea că autorul se dă mare. O umbră de smerenie pozează cu grijă în spatele peisajului unui ego strâns poate prea rău între capsele bunului-simţ. Bunul simţ ca poruncă socială! Ah, ce nedreptate! Ce ciudă mi-e că io nu pot să aşa! Textele astea m-au umilit mereu şi-or să continue să mă umilească, pentru că eu niciodată n-o să pot să fiu mama unor asemenea entităţi. Titluri superbissime înnobilează hârtia sau spaţiul virtual cu dimensiunile lor mistice, neexplorate: "Acţionism ludico-manelisto-peisagist". Superb. Superb! Pur şi simplu minunat. Cum să nu mă polueze furia zavistiei scriitoriceşti? Cum să nu mă apuce toate spumilii în faţa unui asemenea text, a unui asemenea titlu? "Regizorul amfetaminizează ludicoman ".  Bestial!"Stoarce textul lui Sebastian de balastul literar-anost şi dinamizează dialogurile prin accente actanţial-stilistice, care stabilesc un raport de confruntare semantică critică cu textul permeabil. Dramaturgia textului menţine atracţiile erotice de bază, pe care le spaţializează pentru a face din joc trambulina cotidianului corporatist". Ai lăv it! "Totul o ia uşor, uşor razna într-o joculare care porneşte de la caraghioslâcuri yoghine, trece prin seducţii puşteşti, prin travestiuri manelisto-peisagisto-nostalgice şi dă cu capul de ordinea din subordinea corporaţiei." Vedeţi? Despre asta vorbesc eu! Despre "joculări" şi "caraghioslâcuri yoghine", despre "deplasările de conţinut dramaturgic". Astfel de joculări mie n-or să-mi vină niciodată, iar cât despre "deplasările de conţinut dramatic" nici atât. O ciudă ontologică mă cuprinde furibund. Sunt rabiată de microbul toxic al pizmei. "Nu credem că tonul grav, tragic sau cel puţin dramatic reprezintă punctul de contact cu realitatea sonoră a interiorităţii creatorului". Îmi şi imaginez cadrul perfect pentru rostirea unei atât de colosale fraze. Foşnească taftaua! Strălucească organza! Curgă şampania! "Nici noi!", aş răspunde numaidecât, bălăbănind un evantai din pene de struţ.  Îmi înţeleg micimea spirituală şi chiar mi-o cultiv împreună cu neputinţele intelectuale. E tot ce am io mai bun în mine. Mă agăţ paranoic de incapacităţile inteligenţei mele pe când de fapt mă rostogolesc în nămol împreună cu prietena mea cea mai bună, ranchiuna. Sunt o panaramă, o jagardea intelectuală, sunt nişte muci într-o fasole. Sunt un nimeni, nu mă plac. "Ocolirea şablonului, care duce uneori la lipsa de concentrare ni se pare a fi oportună, însă pentru schiţarea unor fizionomii cinematografice revolute". Fată, ce irefutabilă-mi pari! Mi se pare că n-ai nici o problemă estetică. Am certitudinea că le ştii pe toate. Că n-am io întrebări câte răspunsuri ai tu. Că jonglezi cu perspicacitate cu ideile aşa cum io jonglez fără îndemânare cu aluatul de pizza (nu mi-a ieşit niciodată, niciodată nu mi-a reuşit nimic).

Poliţiştii nemţeni tentaţi de modelul moldovenesc

Adunarea generală a membrilor Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) Neamţ, care s-a desfăşurat ieri, de la 11 la 13, în Casa de Cultură  a Sindicatelor, a fost un veritabil spectacol. Pe lângă dezbaterile care au vizat adoptarea măsurilor de protest împotriva reducerilor salariale făcute de Guvern, cele două ore au fost pigmentate cu luările la cuvânt ale unor ofiţeri şi subofiţeri şi cu acuzele aduse liderilor SNPPC. Şedinţa a debutat cu prezentarea celor de la prezidiu (agentul Neculai Isache, şeful SNPPC Neamţ, vicepreşedintele aceluiaşi sindicat, Ioan Zaharia - liderul nemţean al Cartel Alfa şi reprezentantul de la Bucureşti al SNPPC), după care, când în sală erau aproximativ 130 de poliţişti, Zaharia a început, blând, dezbaterile: "M-am ridicat în picioare din respectul pe care vi-l port, dumneavoastră, poliţiştilor. Mă simt onorat să particip la această întrunire care este menită să ne apere drepturile, nouă, celor care contribuim, din salariul şi aşa mic pe care îl avem, la bugetul de stat". Realizări: albirea poliţiştilor acuzaţi de crimă Liderul SNPPC Neamţ a prezentat, la începutul întrunirii, realizările sindicatului, enumerând, pe lângă acţiunile făcute în justiţie pentru obţinerea unor drepturi ale poliţiştilor, şi faptul că juriştii SNPPC au acordat asistenţă la doi poliţişti care au fost acuzaţi de crimă. "Este vorba despre agenţii George Tîrşă şi Gabriel Petrache, care au fost reprezentaţi juridic de avocaţii noştri şi au fost achitaţi", a precizat Neculai Isache. După cum am şi relatat la vremea respectivă, cei doi poliţişti au fost trimişi în judecată sub acuzaţia că ar fi omorât în bătaie un sătean din comuna Poienari, în vara anului 2008. Tot la capitolul realizări, a fost menţionat faptul că SNPPC le-a acordat ajutoare umanitare mai multor membri de sindicat şi că a oferit cadouri poliţistelor, de Ziua Femeii, precum şi că a sponsorizat competiţiile sportive organizate în Poliţia Neamţ. După această prezentare, poliţiştii prezenţi la adunare au fost invitaţi să-şi prezinte ofurile. Aspart gheaţa agentul şef principal Emil Paraschiv (şeful Postului comunal de Poliţie Săvineşti). "Pentru că noi, niciodată, nu am plecat capul, totdeauna ni s-a întors spatele. Mă refer aici la deficienţele, la lipsurile cu care ne confruntăm, zi de zi, în munca pe care o facem. De exemplu, la mine la post, am făcut cât am putut; am pus mână de la mână şi am strâns bani ca să acoperim lipsurile din logistică. Dar în momentul de faţă nu se mai poate. Acoperişul sediului în care lucrez este cu ţiglă, a fost făcut în 1952 şi, chiar ieri când a plouat, credeţi-mă, nu mai aveam lighene în care să strângem apa care curgea în post. Ploua în camere prin vreo nouă locuri, deja tavanul de la mine din birou a început să cadă. În ceea ce priveşte maşinile cu care lucrăm, totul este la fel de «extraordinar». Înainte lucram cu maşinile vechi, cu Daciile alea pe care le ştiţi. Acum, cică, avem maşini noi, dar au ajuns deja la 60.000 de kilometri făcuţi şi nu mai sunt bani pentru verificările tehnice, ce să mai spun de cauciucuri, că vine iarna. O să vedem ce o să facem, o să le tragem pe dreapta, că nu avem altă soluţie. E drept, munca de poliţie nu se face cu maşina, dar la nivelul anului 2010, pentru a da un randament maxim, avem nevoie să ne deplasăm cu maşina în munca noastră, şi nu pe jos", a spus şeful Postului de Poliţie Săvineşti. Birotica: "Scriem pe aer şi cu aer" Agentul şef Paraschiv a prezentat şi alte aspecte negative ale muncii poliţieneşti: "În ceea ce priveşte birotica, la noi la post scriem cu aer şi pe aer. Pentru că hârtie şi pixuri nu avem. Dar am putea să ne rugăm la Moş Crăciun, când va veni, să ne pună şi nouă cadou câte un top de hârtie şi un mănunchi de pixuri. Nu vreau să părem nişte plângăcioşi. Ne-am întâlnit aici ca să comunicăm unii cu alţii şi să spunem că am ajuns la un nivel în care aşa ceva nu se mai poate, fraţilor! Aceste reduceri salariale ne-au omorât. Nu ştiu cum o să ne mai descurcăm. Dar, până la urmă ar mai exista o posibilitate să supravieţuim. De exemplu, anul trecut, am fost în Republica Moldova şi, înainte de Chişinău, cam la vreo 40 de kilometri, după ce am traversat o pădure, ne-a oprit Poliţia. Noi, având legitimaţiile la noi, le-am arătat să vadă că suntem poliţişti. «Oooo, foarte bine colega», aşa ne-au zis. «Câţi sunteţi în maşină?» Şase am zis. «Perfect, pregătiţi fiecare câte zece euro, că de la voi luăm cu încredere, doar

Tragedie în comuna Poiana Teiului: Copil ucis de vârful unui brad

Un minor, în vârstă de 14 ani, din satul Petru Vodă, comuna Poiana Teiului, a murit în după amiaza de 4 septembrie, strivit de vârful unui brad care a căzut peste el. Tragedia s-a petrecut pe la ora 13.30, în pădurea din localitatea natală a băiatului. "La faţa locului s-a deplasat o echipă de cercetare, iar din primele verificări s-a stabilit că victima s-a deplasat, împreună cu fraţii săi şi cu alţi tineri, în pădurea proprietate privată, cu intenţia de a strânge crengi de brad. La un moment dat, un vârf de brad s-a desprins accidental şi a căzut, lovindu-l mortal pe minor", a declarat agentul principal Irina Andrei, locţiitorul purtătorului de cuvânt de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ. Cadavrul băiatului a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Neamţ, în vederea efectuării necropsiei şi stabilirii cauzei medicale a decesului. Cercetările sunt continuate de Poliţia Orăşenească Bicaz.

Blocat în gară: hoţii de banane, poliţistul sictirit, porno şi un domn sensibil

Sursa: Oana DAN Acum o săptămână, o complicaţie CFR-istă m-a făcut să stau trei ore, noaptea în gara din Braşov, aşteptând un tren. Îmi era foarte somn şi am încercat să păcălesc somnul cu o carte. Nu prea a mers. Am dat un tur al zonei de aşteptare a gării. Majoritatea scaunelor erau ocupate de persoane cel puţin dubioase. M-am aşezat lângă o femeie şi doi bărbaţi cu multe traiste din rafie, care şi ei aşteptau un tren. N-am aflat dacă acelaşi pe care îl aşteptam şi eu.S-a făcut 00:30. Întorceam paginile din Kurt Vonnegut, „Abatorul cinci” fără prea mare tragere de inimă. Pleopele îmi cădeau. Aş fi vrut să dorm, îmi simţeam corpul moale. Deodată am auzit tropăituri jos. M-am întors. Trei adolescenţi tuciurii, cu şlapi, alergau cărând o cutie cu banane Dole. Au început să urce în fugă scările, vorbind tare şi opintindu-se din cauza cutiei care îi cam dezechilibra. La intrarea în gară şi-a făcut apariţia un poliţist care a strigat după ei: „’Re-aţi ai dreacu! Duceţi, bă, bananele înapoi! Nu mă faceţi să vin după voi!”Cei trei ajunseseră deja la etaj şi încercau să dosească respectiva cutie sub scaunele din holul de aşteptare. Poliţiştul, înalt, cu chipiul pus într-o parte, cumva şmechereşte, a mărit pasul. Se vedea că n-are chef să se agite. A urcat. A mers alene, într-un fel care mie mi s-a părut că defineşte exact expresia „festina lente” învăţată la şcoală. A ajuns la cei trei, care stăteau cuminţi pe scaune. De unde stăteam nu am putut vedea unde sunt bananele. Le-a zis ceva, s-a uitat insistent la ei, până când unul dintre ei s-a ridicat şi s-a pornit, cu cutia de banane în braţe. Poliţistul l-a însoţit până afară. Peste câteva minute, adolescentul a revenit fără banane.Cerşetorul cafegiu şi baba fastfoodMi-a trecut somnul şi am coborât să fac o plimbare prin gară. Mai aveam de aşteptat două ore. M-am gândit să îmi iau o cafea. Aveam mai multe opţiuni. Între două automate, un nene cu coadă, păr slinos şi un parpalac rupt, cusut şi răscusut s-a apropiat şi mi-a spus ceva bolborosit. N-am înţeles. Din datul din mâini am priceput că vrea o cafea. N-aveam mărunţiş, aşa că niciunul dintre noi n-a băut cafea.Am început să măsor gara în lung şi în lat. Cafegiul a rămas între cele două automate aşteptând clienţi la cafea. Cum se apropia cineva, se pornea pe vorbit nonverbal, cerând cafea. Până mi-a venit trenul, nu avusese şansa să bea cafea.Pe scările din dreapta intrării în gară, o babă încotoşmănată, care până atunci dormise pe sarsanale, s-a trezit, s-a ridicat înjurând şi a pornit-o târşâind afară. A revenit în câteva minute şi s-a aşezat pe aceeaşi scară, lângă aceleaşi sarsanale. Îşi luase un hamburger. L-a pus pe scară, alături. L-a desfăcut tacticos. A scos, cu

Cu TIR-ul in casa

S-a trezit, la propriu, cu un TIR care i-a intrat în curtea casei. Aceasta i s-a întâmplat unui localnic din comuna Vânători Neamţ, duminică (5 septembrie), pe la ora 8 dimineaţa. Potrivit poliţiştilor, evenimentul s-a petrecut în următoarele împrejurări. Ion N., în vârstă de 40 de ani, din judeţul Tulcea, venea din comuna Borca, la volanul unui TIR (înmatriculat TL -04-NEG) care era încărcat cu cherestea. Marfa urma să fie dusă la Tulcea, la o societate comercială de profil. Ajuns în Vânători Neamţ, într-o curbă la dreapta, el nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, a pierdut controlul asupra direcţiei, iar autovehiculul a ieşit de pe partea carosabilă. TIR-ul a intrat direct în curtea lui Vasile Popa, rupând 20 de metri de gard şi porţile de acces, după care s-a răsturnat, pe o parte, chiar lângă locuinţa acestuia. Ca prin minune, şoferul a scăpat doar cu câteva zgârieturi şi o sperietură de moarte. Poliţiştii, sosiţi la locul evenimentului, au stabilit că tulceanul nu se afla sub influenţa alcoolului. "S-a întâmplat spre dimineaţa... Dormeam când am auzit o bubuitură puternică. M-am speriat, am crezut că s-a întâmplat ceva în camera băieţilor (că le făcusem focul, să se odihnească bine, pentru că urma să plece în Italia). M-am dus fuga la ei, totul era bine. Pe urmă mi-am dat seama că a fost un TIR care a rupt gardul şi a intrat în curte. Nu e prima dată când se întâmplă aşa; în urmă cu vreo trei ani, o altă maşină a ratat curba şi a intrat în casă la noi. Bine că a scăpat şoferul cu viaţă, era doar speriat; a avut noroc. Se vede că a încercat să frâneze, însă degeaba", a povestit Vasile Popa, localnicul care s-a trezit cu TIR-ul în curte. Ion N. a fost sancţionat contravenţional şi a scăpat de dosar penal (pentru distrugere din culpă) deoarece pagubele pricinuite urmează să fie plătite de firma la caree este angajat.

Examen la Politie

Examen de avansare in grad, intr-o unitate de politie unde era comisar sef Bula.Raspunde sergent Bolboaca:-Ia spune, cat fac 3 X 3?-Sapte, sa traiti!-Il picam, intreaba examinatorul?-Nu, raspunde Bula...a fost cooperant...Urmatorul candidat primeste aceeasi intrebare. Raspuns: 3 X 3 = 8. Verdictul: promovat; motivatia - in timpul examinarii a dovedit receptivitate.La al treilea candidat, 3 X 3 = 11. E promovat pentru fermitatea punctului de vedere.Al patrulea - 3 X 3 = 12, raspuns pe care seful comisiei il considera - totusi - acceptabil.In sfarsit, unul dintre examinati raspunde corect. Fericit, examinatorul exclam:-Domnule colonel, iata unul care stie!Sumbru, cu fruntea numai cute, BULA aproba, maraind:-De stiut, stie el. Problema e... de unde stie?

De vorbă cu Dani: Centrul pentru Cercetarea Marginilor

De ani de zile se zburleşte lumea că societatea civilă (sau Societatea Civilă?) lipseşte din peisajul românesc. Laurenţiu Ciubotaru are 36 de ani, este sătul de acest neajuns şi a decis să-şi înfiinţeze un ONG. După modelul nenumăratelor ONG-uri care activează(?!) prin jurul nostru, va fi vorba de o activitate extrem de importantă, de impact şi indispensabilă societăţii. Şi, desigur, un pic profitabilă: "M-am gândit să-mi fac un ONG. Văd că dă bine şi, după cum activează unii într-o voioşie, se şi câştigă bine. Să profit de o organizaţie non-profit şi să-mi rotunjesc veniturile. Voi face şi adunare de fonduri, voi da proteste în presă, poate voi organiza şi work-shopuri. Ştiu pe cineva care a adunat două milioane de euro (fonduri europene) pentru workshopuri. Adună nişte avizi de cunoaştere, le vorbesc două zile, le dau cafele şi cazare, eventual şi diurnă, şi se auto-plătesc pentru organizare, consultanţă, conferinţă, conferenţiari. Aceştia din urmă pot fi nişte parandărătnici, să câştige toată lumea. Cred că e plăcut. Le trimit finanţatorilor fotografiile şi facturile, să vadă că sunt serioşi. Şi, gata! ONG-ul meu e încăpător, se pot face multe cu el. Cercetarea Marginilor e o disciplină nouă care încă nu are un Centru. Aşa că mă voi duce la primărie să mi se dea un sediu. Cumpăr şi nişte mobilier, asta din prima finanţare. Organizez şi un festival, ceva cu plimbat prin iarbă. Şi bag un mesaj anti-drog, să zicem: «Iarba e să o călcăm, nu să o fumăm». Cu asta iau arginţi la sigur. Cu ce aş mai putea lua nişte cecuri? Cu o luptă împotriva icoanelor în şcoli. Şi de aici iau gologani frumoşi. Ies la televizor, mă zbat, trimit caseta şi lumea e mulţumită, băieţii finanţatori mă bat pe umăr.  Până la urmă, dacă nu sunt fonduri destule, mă declar împotriva proiectului Roşia Montană şi sigur trăiesc regeşte. Şi transparent, nene! Trăiesc elegant, verde, rebel. Şi ce legătură are asta cu Centrul pentru Cercetarea Marginilor? Păi, dacă iau fonduri serioase, stau pe margine şi mă răţoiesc la centru. Şi nu mai trebuie să lucrez la patron. Voi fi un om liber!" Domnule Ciubotaru, e minunat. Poate organizăm ceva împreună. Uite, eu m-am gândit să înfiinţez Institutul pentru Analiza Tangentelor. Merge de minune şi e compatibil cu cercetarea marginilor. Facem împreună o asociaţie de ONG-uri preocupate de lipsa dezbaterii publice pe teme marginale şi tangenţiale. Ce spuneţi? Scrieţi-i lui Dani pe adresa Piatra-Neamţ, str. Calistrat Hogaş, nr. 39 sau pe e-mail: realitatea@ambra.ro

Povestea lui Codruţ Oprea, poliţistul agresat la Târgovişte

Sursa: Adriana Oprea POPESCU Două zile, el a fost pentru toată România doar "un poliţist". N-a avut nume, prenume, grad sau fotografie, a fost "judiciaristul agresat într-un bar din Târgovişte". Vreme de două zile, Codruţ Constantin Oprea a rămas doar numărul 216 în statistica IGPR-ului cu poliţiştii ultragiaţi de la începutul acestui an. Povestea lui "un poliţist" este importantă pentru că reprezintă destinul poliţiştilor pe care sistemul nu a apucat să-i macine şi să-i lege de scaune. A celor care încă îşi mai fac meseria din convingere şi cu pasiune. Cred cu convingere că nu toţi poliţiştii sunt nişte "miliţieni burtoşi" sau "capete de cretă", la fel de mult cum cred că nu toţi jurnaliştii sunt nişte "hiene mincinoase" sau "tonomate ale mogulilor". Suntem fiecare ceea ce ne îndeamnă conştiinţa să fim. Codruţ împlinise 24 de ani pe 24 martie şi absolvise Şcoala de agenţi de poliţie din Câmpina în decembrie 2006. "S-a făcut poliţist pentru că aşa a crezut el că e cel mai bine", mărturiseşte Angelo, fratele lui. E mai mare decât Codruţ cu şase ani şi lucrează tot la IJP Dâmboviţa. A absolvit aceeaşi Şcoală de la Câmpina şi spune că nici el, nici fratele lui n-au mers la Academia de Poliţie pentru că, "dacă vrei să ai acolo şanse la admitere, trebuie să faci din clasa a XII-a meditaţii la istorie şi la gramatică. Iar meditaţiile costă bani...". Astăzi, el e student la Academie, la fără frecvenţă, iar Codruţ e în anul III la Facultatea de Drept.Proaspăt subofiţer, Codruţ a lucrat mai întâi la judiciar, la Poliţia din Fieni. În urmă cu un an se mutase la Compartimentul de Investigaţii Criminale din IJP Dâmboviţa, intrând într-o echipă de 22 de poliţişti care aveau în vizor toate clanurile din zonă. Pentru el a fost o provocare, învăţa meseria din mers, dobândise fler şi instincte de poliţist. Faţă de ceilalţi colegi din echipă, avea un atu: făcuse din clasa a VIII-a lupte libere la un club sportiv din Târgovişte şi îi ştia de acolo pe mulţi dintre cei care, mai târziu, deveniseră membri de bază ai grupărilor infracţionale din oraş. "El reuşise să se apropie cel mai tare de nucleul lor", spune un poliţist care îi e coleg de echipă. "Au primit lovituri şi au ştiut probabil de unde li se trage. De altfel, au existat informaţii cu o lună şi jumătate în urmă că Ghenosu (n.r. - Florin Pârjol, după numele din buletin, liderul grupării "Ghenosu") intenţiona să dea un avertisment Poliţiei, să lovească

Just cause 2 Cerinte de sistem

Eidos Interactive a anunţat că va lansa în acest an Just Cause 2, continuarea jocului de acţiune Just Cause, dezvoltat de studiourile Avalanche. Jucătorii vor intra din nou în rolul lui Rico Rodriguez, destinaţia sa de data aceasta fiind insulele Panau . Conform producătorilor, lumea din JC 2 va avea o suprafaţă de aproximativ 1000 kilometri pătraţi, care va include zone tropicale, deşertice şi vârfuri montane. De asemenea, paraşuta şi grappling hook-ul vor fi din nou prezente, iar numărul de vehicule va fi mărit considerabil, sistemul de condus al acestora fiind îmbunătăţiti pentru a permite efectuarea unor cascadorii spectaculoase.Dupa succesul inregistrat de predecesorul sau Just Cause 2 se anunta un joc care ne va tine inarmati cu tastatura si mouse-ul multa vreme.

Filmul "Eu cand vreau sa fluier, fluier", regizat de Florin Serban, a castigat Ursul de Argint la Festivalul de la Berlin

Filmul "Eu cand vreau sa fluier, fluier", regizat de Florin Serban (35 de ani), a castigat Ursul de Argint - Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Berlin, precum si premiul Alfred Bauer pentru inovatie artistica. Filmul reprezinta debutul in lung-metraj al regizorului roman. Ursul de Aur a fost castigat de filmul "Honey" (Turcia). Filmul are la baza piesa de teatru cu acelasi nume a Andreei Valean si se concentreaza pe povestea unui tanar dintr-un penitenciar care se indragosteste de o studenta la psihologie si incearca sa evadeze cu cateva zile inainte de eliberare. E primul lungmetraj romanesc pentru a carui distributie s-a facut un casting amanuntit in centrele de reeducare pentru minori. In rolul principal a fost insa ales George Pistereanu, absolvent al Liceului de Arta “Dinu Lipatti” din Bucuresti. Florin Serban, debutant in lungmetraj, a primit Ursul de Argint si Premiul Special al Juriului din mainile lui Renée Zellweger. „Eu cand vreau sa fluier, fluier” a primit la ceremonia de sambata seara si Premiul „Alfred Bauer” pentru un film din Competitia Oficiala care deschide perspective noi in arta cinematografica. Ursul de Aur pleaca in Turcia, la Semih Kaplanoglu, autorul lui „Bal”/”Honey”, in vreme ce Roman Polanski a primit, in lipsa, Ursul de argint pentru cel mai bun regizor.  Cand s-a anuntat Premiul „Alfred Bauer”, probabil ca Florin Serban si-a epuizat nu doar cuvintele, ci si asteptarile. „Acest premiu inseamna mult pentru mine si echipa mea,” a spus el pe scena, dupa care le-a multumit colegilor din echipa, dedicand premiul „acelor copii care au inceput aceasta calatorie si care scriu poeme pentru niste mame pe care

Handbal masculin – juniori / La turneul final de juniori III: Pietrenii au făurit aur la Cluj

Campionatul Naţional de handbal masculin rezervat echipelor de juniori III a programat pe parcursul săptămânii precedente faza finală. La acest nivel de performanţă au fost prezenţi şi handbaliştii de la LPS Piatra Neamţ. Formaţia pietreană este pregătită de Rita şi Stelian Bursuc şi şi-a câştigat dreptul de a participa  la faza finală după ce s-a calificat aici din faza semifinală şi după ce a câştigat fără înfrângere Seria A preliminară. După un sezon dominat categoric handbaliştii din Piatra Neamţ au obţinut medaliile de aur şi au câştigat titlul de CAMPIONI NAŢIONALI AI ROMÂNIEI! Vă reamintim sistemul competiţional stabilit pentru acest eşalon de performanţă. Campionatul juniorilor III pentru sezonul 2009 - 2010 este identic cu cel anterior, cu doar o excepţie. Echipele înscrise în campionat au fost repartizate pe criterii geografice în serii de câte 5 - 6 echipe, cu excepţia Seriei D, unde au fost 7 echipe. În fiecare serie s-au

Drive-test / Noul Touareg - un supranume pentru siguranţă şi confort

Sursa: Natalia RISTEI Showroom-ul Cybernet Auto Center din Piatra Neamţ ne-a provocat la un nou drive test, de astă dată cu noul Touareg. Asta pentru pentru a descoperi dacă este sau nu visul oricărui şofer, fie el îndrăgostit de caii putere ori familist preocupat de siguranţa copiilor. N-ai şansa în fiecare zi de a te plimba cu o asemenea bijuterie auto aşa că nu a contat nicidecum vremea ploioasă şi potrivnică Noul Touareg mi-a oferit încredere totală încă de când am urcat în maşină. Spaţioasă, elegantă, ultraperfecţionată, noua realizare a specialiştilor de la Volkswagen este făcută să te răsfeţe. După ce m-am alintat aşezându-mă comod pe scaunul şoferului care s-a ajustat pneumatic după corpul meu, a început marea aventură. Eram cucerită de spaţiul extrem de generos, de pielea catifelată, de atmosfera ideală creată de sistemul de climatizare, de volan, de schimbătorul de viteze, de bord... Ei, când am dat cu ochii de bord am avut o reţinere. Nu credeam că mă voi descurca vreodată singură aşa că am apelat la specialiştii Cybernet Auto Center Piatra Neamţ. Ei bine, am rămas şi eu uimită cât de simplu e totul, cât de firesc sunt aşezate comenzile şi cât de repede poţi cunoaşte practic noul Touareg. Şi cât de repede te cunoaşte el pe tine. Pachetul Memory Premium memorează poziţia ambelor scaune din faţă şi a oglinzilor electrice exterioare, poziţia consolei volanului, dar şi înâlţimea centurilor de siguranţă. Totul e perfect. Am ieşit din parcare fără absolut nicio problemă. Noul Touareg are un sistem de camere video ce permit vizualizarea elementelor marginale ale maşinii, astfel că orice manevră (fie de parcare, fie atunci când intri într-o intersecţie fărăvizibilitate) devine lesnicioasă. Practic, am văzut după colţ! Farurile sunt controlate de un sistem special ce le comutăautomat pe fază scurtă sau pe fază lungă

După ce au fost asiguraţi cu japca: Sinistraţii abonaţi Romtelecom vor primi despăgubiri de până la 20.000 de euro de la Astra

Sursa: Natalia RISTEI Clienţi a vrut, clienţi a găsit. Societatea de asigurări Astra este pusă acum în situaţia de a plăti mii de despăgubiri consistente cetăţenilor afectaţi de inundaţii şi care sunt abonaţi ai Romtelecom. În primăvară, Romtelecom şi Astra au demarat o campanie prin care toţi abonaţii principalului operator de telefonie fixă au primit câte o poliţă de asigurare a locuinţei, poliţă ce este plătită de Romtelecom până pe 17 iulie. Cei care doreau să şi-o prelungească peste această dată, ar fi trebuit să plătească încă 10 euro societăţii de asigurare. Au fost şi cetăţeni care s-au dus la Romtelecom şi au anunţat că refuză poliţa de asigurare, dar au fost puţine cazuri. Acum Astra şi Romtelecom se confruntă cu o situaţie pe care nu au anticipat-o la demararea acestei acţiuni promoţionale. Mii de clienţi ale căror locuinţe au fost afectate de inundaţiile petrecute în ultimele zile (adică înainte de termenul de expirare a poliţelor) vor trebui despăgubiţi cu sume consistente de către Astra, fără ca ei să fi contribuit cu vreun bănuţ la bugetul societăţii de asigurare.   Cei de la Astra nu s-au gândit, probabil, atunci când au încheiat aceste poliţe, că s-ar putea ca în această primăvară locuinţele oamenilor să fie inundate, astfel că acum au de plătit bani grei abonaţilor Romtelecom. Ploile abundente din ultimele săptămâni au generat pagube uriaşe care vor fi mai uşor de suportat de sinistraţi dacă Astra îşi va onora obligaţiile înscrise în poliţele de asigurare promoţionale. Este vorba despre abonaţii Romtelecom, inclusiv cei care au posturile telefonice suspendate, afectaţi de inundaţii, care pot beneficia de despăgubiri de până la 20.000 de euro prin poliţa de asigurare a locuinţelor. Dacă nu au refuzat poliţa de asigurare pe care au primit-o cadou în luna aprilie, abonaţii din Tămăşeni, Doljeşti, Sagna, Gâdinţi, Ion Creangă, Dămuc şi Bicaz-Chei au tot dreptul să primească despăgubiri pentru faptul că ploile abundente le-au afectat locuinţele. Ca să aflăm dacă, într-adevăr, Astra îşi asumă responsabilitatea cu privire la aceste poliţe de asigurare a locuinţelor şi dacă sunt valabile, am sunat la Agenţia Astra din Piatra-Neamţ, pe post de "sinistrat" din Tămăşeni, cu casa inundată fix pe 30 iunie. Aici însă nu se cunosc foarte bine regulile după care se onorează poliţa de asigurare oferită cadou de Romtelecom, abonaţilor. Cel puţin nu de către angajatul care a răspuns la telefon, enervat de întrebările "sinistratului" pe această temă. "Dacă nu aţi achitat rata atunci nu aveţi cum să primiţi despăgubiri. Dacă s-a întâmplat înainte de 1 iulie, atunci nu ştiu. Nu ştiu dacă sunt valabile, parcă trebuia achitată o rată... Mai bine sunaţi la agenţia din Roman", a spus bărbatul. Ce nu ştia el era că prima rată, care dădea valabilitate poliţei de asigurare până pe 17 iulie 2010, a fost achitată de Romtelecom. La agenţia Roman, o salariată era mult mai pregătită decât colegul ei din Piatra-Neamţ: "Poliţele încheiate de Romtelecom cu noi sunt valabile. Dacă s-a întâmplat să fiţi inundat, veniţi să vedem ce putem face. Dacă poliţa este încheiată la noi atunci trebuie să vă despăgubim". Nu am putut afla dacă Astra Piatra-Neamţ a întregistrat vreo cerere de despăgubire din partea clienţilor Romtelecom pe baza poliţei de asigurare a locuinţei, pentru că directorul Ioan Fâcă nu a fost ieri de găsit. Dacă a vrut mulţi clienţi cu orice chip, acum să achite despăgubiri La finele lunii aprilie şi începutul lunii mai, cotidianul Realitatea Media a relatat cum Romtelecom a încheiat poliţe de asigurare a locuinţei în numele clienţilor săi, cu societatea Astra, dar fără a-i întreba şi pe aceştia dacă sunt de acord sau nu. Romtelecom şi Astra s-au dedat la aceste fapte pentru a atrage potenţiali clienţi înspre societatea de asigurări, mai ales că proiectul de lege privind obligativitatea asigurării locuinţelor ar putea fi aprobat în curând. Astfel, clienţii Romtelecom au primit în aprilie, pe lângă factură, şi o poliţă de asigurare a locuinţei, oferită de societatea de asigurări Astra, în urma unui parteneriat încheiat între cele două companii. Poliţa de asigurare este gratuită trei luni, până pe 17 iulie, după care, beneficiarul trebuie să achite o rată de 10 euro pentru suma asigurată de 20.000 de euro, restul de 10 euro fiind suportaţi de către Astra. Reprezentanţii ambelor companii au declarat că există un protocol încheiat între ele, însă Romtelecom, cea care a pus la dispoziţie datele persoanelor ale clienţilor, nu a binevoit a-şi întreba clienţii dacă doresc sau nu acest "cadou" şi dacă sunt de acord ca datele lor să fie utilizate de Astra. Acum se va dovedi dacă, într-adevăr, Romtelecom s-a gândit la binele clienţilor săi.

Internauti nemteni cercetati de Politie

Mai mulţi nemţeni sunt cercetaţi de poliţişti pentru că, în luna iunie, prin intermediul programului DC^^, au pus la dispoziţia altor utilizatori diverse de internet fişiere muzicale, nerespectând drepturile de autor. Anunţul a fost făcut de Asociaţia Industriei Muzicale din România (AIMR) care a strâns, luna trecută, probe împotriva a 40 de internauţi utilizatori de DC^^, din mai multe oraşe din ţară. "Inspectorii au monitorizat şi adunat probe împotriva unui număr important de utilizatori de DC^^, din municipiile Bucureşti, Miercurea Ciuc, Craiova, Sfântu Gheorghe şi judeţele Cluj, Gorj, Neamţ, Vrancea, Giurgiu, Suceava, Botoşani şi Ilfov. Aceştia sunt suspectaţi că au pus la dispoziţie fişiere muzicale prin intermediul internetului, încălcând Legea Nr. 8/ 1996. Dosarele cu probe vor fi trimise la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul fiecarui inspectorat judeţean de poliţie, serviciu îndrepţit să înceapă cercetarea prin percheziţie domiciliară. «Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani, sau cu amendă, punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte reţele de calculatoare, fără consimţământul titularilor de drepturi, a operelor, inclusiv opere muzicale», se arată în comunicatul AIMR. Utilizatorii de DC^^ sau ODC accesează diverse huburi, ceea ce implică, în mod necesar, punerea de dispoziţie de informaţie, prin minima de share (partajare sau punere la dispoziţie) impusă de administrator. Peste 90% din informaţia partajată de useri este informaţie protejată de copyright (muzica, film, soft, jocuri). Conexiunile peer-to-peer reprezintă principala formă de facilitare a pirateriei online de muzică, în special în variantele DC^^ şi torrent. Monitorizarile online realizate de AIMR au caracter permanent.