SAVAMIHAI

Vârsta anumitor organe se limitează la cel mult câteva săptămâni sau câteva zile, indiferent de vârsta biologică reală a organismului, datorită capacităţii lor de a se regenera periodic. Deşi pare greu de crezut, plămânii au întotdeauna o vârstă de cel mult şase săptămâni, iar papilele gustative nu trăiesc mai mult de zece zile. Specialiştii britanici au alcătuit o listă cu vârsta reală şi a altor organe din corpul uman.

Ficatul - 5 luni 
Ficatul este cunoscut pentru uimitoarea lui capacitate de a se repara şi regenera, graţie unei vascularizări foarte bogate, care îi permite să se achite în permanenţă de sarcina lui principală, aceea de a elimina toxinele din organism. Chiar şi persoanele alcoolice reuşesc să îmbunătăţească uneori starea de sănătate a ficatului lor, deoarece celulele hepatice au o durată de viaţă de aproximativ 150 de zile. Totuşi, în cazul acestor persoane, celulele parenchimale - principalele celule hepatice - suferă uneori distrugeri atât de grave, încât se formează anumite cicatrice la niveul ţesutului hepatic. Această afecţiune poartă numele de ciroză. Dacă un ficat sănătos este capabil să se regenereze în întregime, în cazul persoanelor suferind de ciroză, această afecţiune este permanentă şi, uneori, fatală. 

Papilele gustative - 10 zile 

Limba este acoperită cu aproximativ 9.000 de papile gustative care le permit oamenilor să detecteze aromele dulci, sărate, amare sau acre. Papilele în sine reprezintă o aglomerare de celule la suprafaţa limbii, fiecare dintre ele conţinând aproximativ 50 de celule. Papilele se regenerează la fiecare 10 - 14 zile. Cu toate acestea, orice proces care cauzează inflamaţii, precum infecţiile sau fumatul, pot să distrugă papilele gustative şi să afecteze procesul lor de regenerare, cauzând o scădere a sensibilităţii lor. 

Creierul - aceeaşi vârstă cu organismul

Cele mai multe dintre celulele corpului uman care au aceeaşi vârstă cu organismul sunt localizate la nivelul creierului. "Ne naştem cu toate celulele cerebrale pe care le vom avea - aproximativ 100 de milioane - şi cele mai multe dintre ele nu se vor regenera pe măsură ce îmbătrânesc", a explicat John Wadley, neurochirurg la Barts Hospital din Londra. De fapt, oamenii pierd de-a lungul vieţii tot mai multe celule cerebrale, acest fenomen reprezentând principala cauză de declanşare a demenţei şi explicaţia pentru care rănile la nivelul capului au efecte atât de devastatoare. Există totuşi două zone din creier care se regenerează. Acestea sunt bulbul olfactiv, care coordonează mirosul, şi hipocampusul, zona responsabilă cu procesul de învăţare.

Inima: 20 de ani 

Până de curând, se credea că inima nu se poate regenera. Însă un studiu realizat de cercetătorii de la Medical College din New York a descoperit că inima este înzestrată cu câteva celule suşă care se regenerează în mod constant - de cel puţin 3-4 ori de-a lungul vieţii. 

Plămânii: 2-3 săptămâni

Celulele pulmonare se regenerează în mod constant, explică Keith Prowse, vicepreşedintele British Lung Foundation. Cu toate acestea, plămânii conţin în structura lor celule diferite care se regenerează cu viteze diferite. Alveolele, sau celule în forma unor saci de aer, cu un rol activ în schimbul de oxigen şi CO2 - aflate în profunzimea plămânilor, au un ritm constant de regenerare care durează aproximativ un an de zile. În schimb, celulele de la suprafaţa plămânilor se regenerează la fiecare două-trei săptămâni. "Acestea reprezintă prima linie de apărare a plămânilor şi ele trebuie să fie capabile de a se regenera foarte repede", a explicat acelaşi expert britanic. Afecţiunea pulmonară denumită "emfizem pulmonar" împiedică însă această regenerare. Ea începe prin distrugerea alveolelor, formând adevărate "găuri" în pereţii plămânilor.

Ochii: aceeaşi vârstă cu organismul

Ochii reprezintă una dintre puţinele părţi ale organismului care nu se schimbă de-a lungul vieţii. Singura parte care se regenerează constant este corneea, stratul superior transparent al ochiului. Dacă este distrusă, ea poate să se regenereze uneori în 24 de ore. Din păcate, nu este şi cazul pentru celelalte componente ale ochiului. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, cristalinul îşi pierde din flexibilitate, determinând deficienţe de focalizare în rândul oamenilor în vârstă. 

Pielea: 2-4 săptămâni

Epiderma este stratul de piele cu un ritm de regenerare cuprins între două şi patru săptămâni. Această viteză este atât de mare deoarece pielea reprezintă organul de protecţie exterioară al organismului, fiind expus atât în faţa eventualelor răni cât şi a poluării. În ciuda ritmului constant de regenerare, oamenii tot fac riduri pe măsură ce îmbătrânesc. Acest fenomen se explică prin faptul că pielea produce tot mai puţin colagen, pierzându-şi elasticitatea, odată cu vârsta organismului.

Oasele: 10 ani

Scheletul se află într-un constant proces de regenerare, explică Peter Selby, un medic expert în osteoporoză, de la Royal Infirmary din Manchester. Scheletul uman are nevoie de aproximativ 10 ani pentru a trece printr-un ciclu complet de regenerare. Oasele vechi sunt măcinate de anumite celule, denumite osteoclaste, fiind înlocuite de o masă osoasă nouă, generată de celulele osteoblaste. În fiecare moment al vieţii, scheletul uman este compus dintr-un amestec de celule osoase vechi şi celule osoase noi, însă ritmul lor de înlocuire diferă între diversele zone ale organismului. Odată ce oamenii ajung însă la vârsta mijlocie, procesul de regenerare încetineşte, iar oasele tind să devină mai subţiri, fiind tot mai expuse în faţa riscului de apariţie a osteoporozei. 
Intestine: 2-3 zile
Intestinele sunt căptuşite cu un strat de celule denumite "villus" - acestea sunt celule de dimensiune mică, în formă de deget, care măresc suprafaţa totală a interiorului intestinului şi contribuie la absorbţia nutrimentelor. Ele au o rată de regenerare foarte mare, fiind înlocuite la fiecare 2-3 zile. Ele sunt expuse în mod constant la acţiunea unor substanţe chimice, precum acizii produşi de stomac, cu un efect puternic coroziv, cu rol în digestia alimentelor, fiind astfel permanent atacate de sucul gastric. Restul intestinului se protejează printr-un stat de mucus, deşi această barieră nu poate să îl protejeze prea mult timp de acţiunea acidului gastric, făcând necesară regenerarea rapidă a celulelor villus.

Unghiile: 6-10 luni

Unghiile sunt alcătuite din celule cu un conţinut ridicat de keratină, o proteină cu o duritate sporită. Unghiile de la mâini cresc cu 3,4 milimetri în fiecare lună - de două ori mai repede decât cele de la picioare. O unghie de la picioare are nevoie de 10 luni pentru a creşte complet, iar una de la mână are nevoie de şase luni. Unghiile de la mâini beneficiază de o mai bună vascularizare sangvină. Unghiile persoanelor tinere, dar şi cele ale bărbaţilor, cresc mai repede, o posibilă explicaţie fiind că aceste persoane au o circulaţie sangvină mai bună. În mod curios, unghia de la degetul cel mic creşte mult mai încet decât celelalte unghii, experţii nereuşind până în prezent să afle cauza acestui fenomen. 

Celulele roşii sangvine (hematiile): patru luni

Ele alcătuiesc un sistem vital pentru organism, transportând oxigenul la fiecare ţesut viu şi eliminând resturile metabolismului respiratoriu. Ele se uzează la fiecare patru luni, după care ficatul extrage fierul din fiecare hematie sănătoasă, iar splina distruge ce a rămas din fosta celulă roşie. Organismul poate pierde multe celule roşii în urma plăgilor deschise sau a menstruaţiei şi din acest motiv el produce în mod constant hematii.

Părul: 3-6 ani

Vârsta părului depinde de lungimea lui, însă el creşte, în general, cu 1 centimetru pe lună. Fiecare fir de păr trăieşte până la şase ani în cazul femeilor şi până la trei ani în cazul bărbaţilor. Firele de păr din sprâncene şi din gene se regenerează la fiecare şase-opt săptămâni, însă pensarea lor regulată întrerupe acest ciclu.

< Anterior		Următor >